Lecția 11 și 12. Mânia

Iosif Anca

 

INTRODUCERE

  1. Mânia – thumos (lb. greacă) este o furie explozivă (o explozie), umană, divină, demonică sau animală. Alte expresii: supărare, criză de furie, irascibilitate, nervozitate, atitudine ostilă – în special ca mânie umană păcătoasă (Galateni 5:20; Coloseni 3:8; II Corinteni 12:20)
  2. Există mânie:
  3. a) pozitivă – o explozie ce îndepărtează, forţând un obstacol sau o indignare nobilă; nu te poţi împotrivi răului fără thumos
  4. b) negativă – o explozie nimicitoare ce distruge, un impuls violent lipsit de raţiune, o nebunie de scurtă durată, manifestată prin cuvinte şi fapte violente; fierberea fiinţei; furia turbată a unui animal).

 

  1. PREZENTARE (o forţă suplimentară ce cuplează energiile latente)
  2. Mânia păcătoasă (a cărnii; copii ai mâniei; răspuns la atacul asupra Eului–  Efeseni 2:3)
  3. Cauze care provoacă, aţâţă, mânia umană (există o mânie satanică mare – Apocalipsa 12:12):
  4. a) vorbirea aspră, negândită, necalculată (Proverbe 15:1; Eclesiastul 5:5-6; I Samuel 1:6)
  5. b) existenţa răului în lume (Psalmul 37:1, 7)
  6. c) prietenia cu cei mânioşi (Proverbe 22:24-25)
  7. d) întărâtarea copiilor (Efeseni 6:4)
  8. e) neînţelegerea hotărârilor divine (Ezechel 3:14; Isaia 8:21; Luca 15:28; Deuteronomul 29:29)

Există oameni iuţi la mânie (Proverbe 14:17; 15:18; 27:4), sau înceţi la mânie (Proverbe 12:16; 16:32; Eclesiastul 7:9)

  1. Cauze care potolesc, sting mânia:
  2. a) vorbirea cu înţelepciune (Proverbe 15:1; 16:14; 29:8; Judecători 8:3)
  3. b) oferirea de daruri (Proverbe 21:14; Iona 4:6)
  4. c) absenţa pentru un timp (Genesa 27:44)
  5. d) existenţa dragostei (I Corinteni 13:5)
  6. e) aplicarea pedepsei (Proverbe 19:19)

Mânia păcătoasă  trebuie eliminată (Efeseni 4:31; Coloseni 3:8)

  1. Mania sfântă (atac asupra Lui; mânia Domnului – Psalmul 7:11)
  2. Cauze declanşatoare: pentru Dumnezeu (Romani 1:18; Ieremia 30:24; Apocalipsa 19;15; 15:1 16:19); pentru oameni sfinţi (Psalmul 119:53; II Corinteni 7:11):
  3. a) vederea păcatului (Exodul 32:9, 19; Isaia 57:17; 64:5); neascultarea (Numeri 31:14; II Împăraţi 3:27)
  4. b) absenţa mijlocitorilor  (Exodul 32:10-11; Evrei 7:25)
  5. c) vremea mâniei (Daniel 8:19; Proverbe 11:4; Iov 35:15)

Dumnezeu vrea ca şi noi să fim înceţi la mânie (Numeri 14:18; Exodul 34:6; Iacov 1:19; Proverbe 14:23)

  1. Cauze ale încetării, potolirii mâniei:
  2. a) aplicarea pedepsei divine prin folosirea „armelor mâniei” (Isaia 13:5; Ieremia 50:25)
  3. b) trecerea vremii (Zaharia 1:12:13)
  4. c) rezolvarea problemelor (Isaia 27:4-5)

Dumnezeu, în mânie, poate pedepsi apocaliptic; noi, Biserica, cel mult prin excomunicare.

Dumnezeu are mânie trecătoare – thumos (Psalmul 30:5; 85:5; 102:10) şi veşnică – orge (Romani 2:8; Ioan 3:36)

  1. Efectele mâniei (Iacov 1:20)
  2. Mânia păcătoasă: pedeapsa gheenei (Matei 5:28)
  3. Mânia sfântă: împotrivirea faţă de păcat (Efeseni 4:26)

 

  1. EXEMPLE BIBLICE

A.Cazuri negative

  1. Cain – primul mânios (Genesa 4:5-8, 9)
  2. Iacov – o supărare în necunoştinţă de cauză (Genesa 31:36-42; 34:7; 49:6)
  3. Potifar – o mânie nedreaptă (Genesa 39:19-20)
  4. Naaman – o mânie pripită  (II Împăraţi 5:11)
  5. Eliab –  mânia în depresie (I Samuel: 17:28)
  6. Saul – mânia celui demonizat (I Samuel 18:8; 20:34)
  7. Nabal –omul veşnic mânios (II Samuel 25:13, 22)
  8. Abner – mânia celui vinovat (II Samuel 3:8)
  9. David – o mânie fără pricepere (I Cronici 13:11)
  10. 10. Iona – o mânie ce doreşte moartea (Iona 4:1,4)
  11. 11. Ozia – o mânie cu urmări grele (II Cronici 26:19)
  12. Nebucadneţar – mânia împăratului, un vestitor al morţii (Daniel 2:12)
  13. 13. Ahaşveroş –mânia provocată de cei mai apropiaţi colaboratori (Estera 1:12; 2:1; 7:10)
  14. 14. Irod – mânia răzbunătoare (Matei 2:16)
  15. Fariseii – o mânie pe motive religioase (Ioan 7:23)
  16. 16. Fruntaşul sinagogii – mânia omului fără pricepere duhovnicească (Luca 13:14)
  17. 17. Cei 10 ucenici – mânia mândriei (Marcu 10:41)

B.Cazuri pozitive

  1. Iacov – un răspuns înţelept (Genesa 30:2)
  2. Moise –„ mânia celui blând” (Exodul 16:20; Leviticul 10:16)
  3. Saul – „mânia Duhului” (I Samuel 11:6)
  4. 4. David –  mânia unui tată (II Samuel 13:21)
  5. Elisei – impulsul duhului înfocat (II Împăraţi 13:19)
  6. Isus Hristos – mânia întemeiată (Marcu 3:5; 10:14; Apocalipsa 6:16)
  7. 7. Dumnezeu – dreapta mânie a judecăţii divine (Exodul 4:14; Apocalipsa 11:18; 14:10)

 

ÎNCHEIERE

  1. Mânia păcătoasă este nepotrivită pentru cei credincioşi (I Tesaloniceni 5:8-9). Ei trebuie să facă slujba fără mânie (I Timotei 2:8), în dragoste, componenta de bază a Duhului Sfânt (I Corinteni 13:5)
  2. Mânia sfântă (cu răzbunare) este a lui Dumnezeu (Romani 12:19), pentru noi (mânia sfântă) este necesară doar pentru a ne împotrivi  păcatului (Efeseni 4:26, 31)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *